Dezvoltare durabilă și eficiență energetică







Vizitatori
webs counters
Rezervaţii naturale

Vaserul - rezervaţie naturală unică

“Lemn” şi “apă” sunt două cuvinte care definesc cel mai bine Maramureşul. Istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroase ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ca o pânză de păianjen, formând văi cunoscute: Mara, Iza, Vişeu şi Vaser.

Printre acestea, un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din România. Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală. Rezervaţia se găseşte la o distanţă de 10 km de Moisei.

În Zona Moisei-Borşa au fost delimitate şase perimetre care se bucură de statutul de rezervaţii naturale:

Rezervaţia Pietrosu Rodnei

Rezervaţia naturală Pietrosu Mare se află în imediata vecinătate a oraşului Borşa; este cea mai mare rezervaţie naturală complexă (geomorfologică, floristică şi faunistică) din nordul ţării. Din 1979 ea a fost inclusă in reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei.

În perimetrul de protecţie a fost inclus golul de munte cu vegetaţie alpină şi subalpină, precum şi bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2.303 m) şi vârful Piatra Albă (2.061 m) – adăposteşte pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpaţii Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adaposteşte Căldarea Buhăescu – Rebra, n care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervaţie se găseşte o vegetaţie diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase specii de mamifere si păsări periclitate de dispariţie.

Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii

>

Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost infiinţată pentru ocrotirea cocoşului de mesteacăn şi a mediului său favorit – jnepenişul. Din cele zece puncte populate cu cocoşi de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munţii Rodnei și patru în Munţii Maramureşului.

Aceasta rezervaţie pare a constitui biotopul optim pentru cocoşul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populaţie din ţară.



Rezervaţia Salhoi – Zambroslăviile

Rezervaţia Salhoi – Zambroslăviile din Munţii Maramureşului are statutul de rezervaţție, geologică şi botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar şi specie foarte rară pentru ţara noastră, legată de existenţa condiţiilor de mlaştină eutrofă. De un interes știinţific deosebit se bucură şi stâncăriile calcaroase din acest perimetru.



Rezervaţia mixtă Peştera şi Izvorul Albastru al Izei

Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârşia Izei, păstrându-i climatul, vegetaţia şi peisajul. Peştera de la Izvorul Izei are statutul de rezervaţie speologică.






Rezervaţia Piatra Rea

Rezervaţia naturală Piatra Rea, situată la nord de creasta principală a Munţilor Rodnei, protejează - într-un perimetru de cca. 70 ha – formaţiuni geologice spectaculoase, o floră rară şi un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecţia legii o serie de specii de plante şi animale declarate monumente ale naturii. Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluența cu Vișeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional au selectat întregul masiv al Munţilor Rodnei în cazul zonelor cu valoare deosebită.

Lista de valori din patrimoniul natural de interes naţional din zona Borşa cuprinde rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale cu valoare excepţională:

Munţii Rodnei

Principala creastă a munţilor, o coamă montană impresionantă, de aproape 45 km lungime, merge de la vest la est. Se întinde din Pasul Şetref Pass la Prislop Pass, în Maramureş şi Pasul Rotunda, în Bistriţa-Năsăud, cu numeroase vârfuri în formă piramidală, de mai mult de 2.000 m.

Deşi cea mai mare parte din Munţii Rodnei este în Bistriţa-Năsăud, Maramureşul este cel mai vizitat de turişti.

În aceşti munţi sunt multe râuri, lacuri şi izvoare de apă minerală.

Fauna include mai multe specii protejate sau aflate în pericol, precum lynxul (Lynx lynx), capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), cocoşul sălbatic (Tetrao urogallus), cocoşul de munte (Tetrao tetrix), vulturul auriu (Aquila chrysaetos), uliul puţin pătat (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax), huhurezul (Bubo bubo) şi bufniţa mică (Athene noctua).

Borşa

Borşa este un oraş de pe Valea Vişeu, între Munţii Rodnei şi Maramureş. Oraşul este la aproape 80 de km via DN 18 de Sighetu Marmaţiei, ultima comună din vale înainte ca Pasul Prislop să ajungă în Moldova.

Borşa se află la o altitudine de aproape 700 m la o distanţă de 5 km de Moisei şi este cel mai important punct de plecare pentru călătoriile spre Munţii Rodnei. Mai mult, Borşa se află între două arii importante, aflate sub protecţie: Parcul Natural din Munţii Maramureş şi Parcul Naţional din Munţii Rodnei.

La aproape 6 km nord de Borşa este o aşezare minieră numită Baia Borşa, care până nu demult era un important centru de minerit pentru cupru, argint şi plumb. Este parte a oraşului Borşa.

Datorită altitudinii, a pădurilor mereu înverzite, a aerului, mulţi vin aici pentru a fi trataţi pentru boli pulmonare diverse, precum bronşitele. Ca în multe locuri din România, tratamentele se bazează adesea pe remedii naturale şi ape minerale, dar aici includ şi mofete, ieşiri vulcanice în pământ, de unde ies dioxidul de carbon şi alte gaze. Sunt recomandate ape minerale cu fier, calciu şi magneziu, pentru cei cu probleme digestive, renale sau urinale.

Regiunea se potriveşte iubitorilor de sporturi, iar excursioniştii îşi pot începe aventura în munţii Rodnei.

Parcul Naţional din Munţii Rodnei

Parcul Naţional din Munţii Rodnei este cea mai mare arie protejată din nordul României şi principalul obiect de turism natural din Maramureş. Parcul, care acoperă tot masivul Rodna, se extinde pe teritoriul a două judeţe, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Cunoscute în această zonă sunt caprele negre, repopulate între 1962-1967, şi marmotele, colonizate în 1973. Datorită faunei şi florei diverse şi valoroase, în 1979, aria a fost declarată rezervaţie biosferică, în cadrul Programului Biosferei şi al Omului UNESCO.

De asemenea, sunt numeroase urme ale trecerii gheţarilor: vârfuri alpine şi văi sălbatice şi abrupte, care formează găuri glaciale spectaculoase. Pe panta nordică, sunt trei astfel de locuri: Zănoaga Mică, Zănoaga Mare şi Zănoaga Iezerului, separate de culmile Turnu Roşu şi Piciorul Moşului. Zănoaga Iezerului este cea mai mare, cu lacul în formă ovală Iezer. Pe partea sudică, se află Buhăescu-Rebra, cu cascada Buhăescu Mare şi Tăurile Buhăescului, patru lacuri glaciale mici. La graniţa vestică a rezervaţiei există un laborator pentru cercetare ştiinţifică. Tăurile Buhăescului, numite şi Iezerele Buhăescului, sunt patru iazuri mici, situate în circul glacial Buhăescu, cel mai mare din Munţii Rodnei.

O altă arie protejată în Parcul Naţional din Munţii Rodnei este Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei, din partea nord-vestică a masivului.

Cascada Izvorul Cailor este cea mai spectaculoasă cascadă din Munţii Rodnei şi cea mai înaltă din România.

Pasul Prislop este unul dintre cele mai înalţi din România (1.416 m), aflat pe DN 18, care merge spre Borşa, la est, spre Moldova. Pasul împarte Munţii Rodnei de Munţii Maramureşului. Anual, în a doua duminică din august, se ţine în Prislop un important festival folcloric: Hora de la Prislop. Muzică populară şi grupuri de dansuri, precum şi spectatori se adună aici din Maramureş, Bucovina şi Bistriţa. Un alt pas important din Maramureş este cel dintre Munţii Rodna şi Tibleş: Pasul Şetref, pe DN 17C.



Noutăți