Dezvoltare durabilă și eficiență energetică







Vizitatori
webs counters
Porţi maramureşene

Bun venit pe taramurile Maramuresului! Aici vei fi intampinat de oamenii simpli, dar harnici. De asemnea te vor incanta peisajele superbe, bisericile de lemn, obiceiurile si sarbatorile, porturile populare, mocanita, horinca, muzica traditionala impreuna cu dansurile, dar si portile traditionale unice in lume.

 

Constructia portii maramuresene

Poarta maramureșeană este o structură de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional.

Semnificatia istorica a  portilor maramuresene

Maramuresul era situat  in secolul al XVIII-lea „pe primul loc in intreg imperiu, in ceea ce priveste procentul no­bi­lilor raportat la totalitatea populatiei comitatului” deoarece Maramuresul avea o casta ce a rezistat secole de-a randul. Un aspect important este ca doar nemesii(denumire dată în Transilvania, în evul mediu, nobililor mici și mijlocii) aveau privilegiul de a ridica portile maramuresene gospodariilor, in timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la vra­nite (con­fectionate din pari montati paralel pe o rama dreptunghiulara si cu o diago­nala, pentru a-i fixa, si care se deschidea intr-o parte).

>

„Atasamentul localnicilor fata de aceste valoroase constructii, cu atât de profunde ra­da­cini in traditiile de cultura si arta, cât si in istoria social-politica a Maramuresului este ilustrat de faptul ca pâna azi s-a pastrat obiceiul de a categorisi gospodarii dupa porti. Pâna si azi, când intrebi de vreun satean de-al lor, oamenii batrâni iti indica «poarta» de la casa unde locuieste acela, formularea semnificând cinstirea pe care i-o acorda” (scria in 1977, Francisc Nistor).

Semnificatia culturala a portilor maramuresene

Maramuresul a fost o enclava imperiala unica formata din tarani de vita nobila. Trecerea sub pragul portii presupunea anumite ritualuri pe baza unor credinte profunde cu tentatie mai degraba mitica.

Astfel taierea stejarului trebuia sa coincida cu luna plina noaptea pentru indepartarea din gospodarie a raului.  Transportul lemnului trebuia sa fie intr-o zi lucratoare „de dulce” (marti, joi, sambata) ca astfel lemnul va fi aducator de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare.

Motivele sculptate aveau semnificatii mitologice anticrestine: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar –, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup, bradul ș.a.m.d. De asemnea si trecerea pe sub poarta maramuresana devenea un act ceremonial urificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei.

Asadar Maramuresul detine ceva aparte ce te va impresiona de fiecare data cand vei vizita Maramuresul.

 



Noutăți