Dezvoltare durabilă și eficiență energetică







Vizitatori
webs counters
Mânastirea Moisei

       Loc sfânt este acesta! Traditia ne spune ca omul acela bogat si bun crestin,
Podul Vechi
care si-a daruit mosia sa drept loc de manastire, într-o zi d e vara fiind la lucru pe acel loc, la facutul fânului, dupa mai multe ore de munca, fiind obosit, s-a lasat pe pajeste, la umbra unui brad, sa se odihneasca putin. Cum s-a culcat, a auzit glas de clopot în pamânt. La început nu i-a venit sa creada, dar clopotul a continuat sa sune. Si-a chemat oamenii care erau cu el la lucru. Toti au auzit glasul clopotului si au dat slava lui Dumnezeu. Omul a spus atunci: „Loc sfânt este acesta!” si l-a daruit pentru manastire. Documentele confirma dania.
     Manastirea Moisei de calugari, are hramul "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august zi de pelerinaj cu veche traditie, pana in Moldova si in 2 februarie -"Hramul de iarna". Moiseiul este una dintre cele mai mari si mai vechi comune din Maramures, situata în nordul judetului, pe cursul superior al râului Viseu, între orasele Borsa si Viseu de Sus, la departare de 136 de kilometri de Municipiul Baia Mare, resedinta actuala a judetului si la 70 kilometri de Sighetu Marmatiei, resedinta istorica a Maramuresului. Hotarul Moiseiului are o suprafata de 113 kilometri patrati, cea mai mare parte formata din munti si dealuri. Centrul localitatii se afla în Lunca Viseului, laturile se întid pe vaile Izvorul Dragos, pe Izvorul Negru si pe dealurile din jur. Dupa recensamântul populatiei din ianuarie 2012, Moiseiul are 9.192 de locuitori, dintre care, dupa confesiuni, 8473 ortodocsi, 493 adventisti de ziua a saptea, 190 penticostali, 8 romano-catolici, 6 greco-catolici, 10 crestini dupa Evanghelie, mozaici 6, fara religie 3, nedeclarati 7. Dupa nationalitate: 9180 sunt români, 7 germani, 4 maghiari si un ucrainean. Mica biserica de lemn datand din sec. XIV la poalele muntelui Pietrosu Rodnei (Monumente, Cluj-Napoca, 1982) este atribuita de traditie lui Moise Coman, ridicata in amintirea fiului sau, monahul Grigore in 1672.
     Manastirea este citata documentar in 1637 ca rezidenta a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuala de lemn a fost sfintita de Mitropolitul Ardealului, Sfantul Ierarh Sava Brancovici, in 1672, cand se pun temeliile vietii manastiresti (ACMI, Transilvania, IV, 1938), ca metoc al manastirii Putna, in prezenta delegatilor din Moldova, aducatori de carti si daruri, dovada a legaturilor cu manastirile bucovinene. La 1682 egumenul Timotei Brasoveanu a aratat existenta unor relatii si cu Brasovul. Arhitectura nu e de tip maramuresan, este de proportii reduse, turn scurt, clopotnita deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi dupa 1650, finisate partial la sfintirea din 1672, cu fragmente aratand parietal si pe bolti, colorit viu, decoratiile sunt bogate, iconostasul fiind cu motive baroce. Centrul de pictura este infiintat de Episcopul Dumitru Pop la inceputul sec. XVII, cu icoane executate in stil postbizantin traditional si arta renascentista (V. Dragut, 1976; Monumente, Cluj-Napoca, 1982). Vechea bisericuta dupa aproximativ, doua sute de ani, a ajuns în stare de degradare, necorespunzatoare si neîncapatoare. Era nevoie de alta. În timpul acela se stie despre un calugar cu numele Iosif. Probabil ca acela a fost staretul manastirii. Pe o bârna din peretele sudic al bisericii sta scris: „Aceasta biserica noua au ridicat-o calugarul Iosif în anul Domnului 1599”. Si precizarea din inscriptie ca la manastirea Moisei se construieste o biserica noua, implica existenta a uneia vechi. Calugarul Iosif a ridicat o biserica noua necesara manastirii la momentul evolutiei ei de atunci. Aceasta biserica a rezistat tuturor vicisitudinilor naturii si tuturor valurilor istorice. Ea a fost ferita de arderea tatarilor din 1717, care au aprins o multime de biserici din Maramures, chiar si în satul Moisei au fost arse doua biserici atunci. A scapat si de distrugerile crudului general Bukow, care a ras de pe suprafata Transilvaniei aproape toate manastirile.
Podul Vechi

     Biserica din 1599 este construita din lemn de molid si a fost asezata pe o fundatie construita din piatra bruta, putin ridicata deasupra solului. Are lungimea de 12,5 metri, iar latimea de 4,5 metri. Altarul are 4/2,5 m. Este împartita în altar, naos si pronaos, iar în fata are pridvor. Acoperisul este unitar, iar deasupra pronaosului se ridica turnul si coiful cu crucea. Bârnele sunt late si îmbinate la capete în stilul coada de rândunica si la mijlocul lor sunt prinse între ele prin cuie de lemn pentru a se pastra peretele drept.
     Pictura parietala se pastreaza numai fragmentar, dar în cea din catapeteasma se pot identifica registrele si chipurile sfintilor. Pristolul este format dintr-un trunchi de copac, a bradului din legenda, pe care se afla tablia mesei formata din doua scânduri de molid. Intrarea în biserica este foarte joasa. Trebuie sa te pleci mult când intri. Usa este formata din doua scânduri, cioplite din trunchiuri grosi. Pe aici a intrat Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures, Sfântui Ierarh Sava Brancovici, calugari, preoti si credinciosi fara numar.
     Biserica noua din zid, este construita intre 1910 si 1911, in stil neoclasic, cu pictura numai pe iconostas, portal cu coloane pe fatada vestica si colectie de icoane vechi in stil bizantin. Biserica noua are forma de cruce si urmatoarele dimensiuni: 28 metri lunginea, 12 latimea 35 înaltimea si 0,30 grosimea peretilor. Este împartita în altar, naos si pronaos, iar în fata are pridvor deschis, si patru coloane cu înaltimea de zece metri, care sustin frontonul cu icoana hramului, "Adormirea Maicii Domnului". Biserica este luminata de ferestre mari. Icoana Sfantului Nicolae a fost daruita la 1755, la Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost pictata in 1982 si sfintita in 1986 de catre Inalt Preasfintiul Teofil Herineanul. Tot aici se gasesc carti vechi, dovedind legaturi cu Tara Romaneasca si Moldova, cu Brasovul existand si un atelier de pictura: icoane.
     Poarta de intrare si zidul de piatra ce imprejmuieste incinta, au fost construite in 2008-2011.
     Altarul de vara, construit in stil maramuresan deserveste pentru slujirea in sobor, la Hramuri, cand curtea manastirii devine neincapatoare pentru zecile de mii de credinciosi ce vin sa-si uneasca rugaciunile rostite cu evlavie.
     Inscrie, Doamne in Cartea Vietii pe toti ostenitorii si inchinatorii acestei sfinte manastiri!



Noutăți