Dezvoltare durabilă și eficiență energetică







Vizitatori
webs counters
Detalii

TITLUL PROIECTULUI

„Moisei - vatră de istorie, cultură şi spiritualitate a Ț ării Maramureşului "

TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE FEDER

SOLICITANT

Denumire organizaţie : Asociatia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului "Maramureş"

Organizaţie non guvernamentală

DESCRIEREA PROIECTULUI

AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL ŞI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

AXA PRIORITARĂ 5 - DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI PROMOVAREA TURISMULUI

DOMENIUL DE INTERVENŢIE 5.3 - PROMOVAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI CREAREA INFRASTRUCTURII NECESARE, ÎN SCOPUL CREŞTERII ATRACTIVITĂŢII ROMÂNIEI CA

DESTINAŢIE TURISTICĂ

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT - nu este cazul

LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA

REGIUNEA: NORD-VEST

JUDEŢUL: Maramureş

LOCALITATEA: Comuna Moisei

DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului

Consecinţă a dezvoltării industriei şi a creşterii populaţiei urbane, turismul în spaţiul rural a devenit o realitate a zilelor noastre. Căutarea mediului rural ca o modalitate de odihnă şi recreere este o tendinţă generală în turismul intern. Printre motivaţiile care vin să susţină opţiunea pentru petrecerea vacanţei în mediul natural se pot enumera:

- dorinţa de a încerca noi destinaţii, ferite de aglomeraţia şi poluarea din mediul urban, lucru care se realizează prin întoarcerea la natură, unde odihna, liniştea, aerul curat sunt garantate;

- cunoaşterea modului de viaţă în spaţiul rural; turiştilor cu localnicii, obiceiurile populare, manifestări folclorice, etc, care au darul de a-i scoate din monotonia şi rutina activităţilor cotidiene;

- alimentaţia sănătoasă şi naturală, alături de curiozităţile legate de gastronomia tradiţională, specifică unei zone, îşi au acoperire în aşezările rurale.

Astfel apar şi se dezvoltă în mediul rural forme de turism prin care se îmbină recreerea cu activităţile practice, utile, atât pentru individ cât şi pentru societate, cu alte cuvinte "se îmbină utilul cu plăcutul". Prin desfăşurarea acestor activitaţi nu se urmăreşte scopul lor utilitar, ci descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini în diverse domenii (pictură, sculptură, ţesut, cusut, etc.) care, desfăşurate fără constrângere şi pe perioade determinate, sunt benefice în recuperarea fizică şi intelectuală a individului. În acest mod, prin promovarea acestor activităţi se urmăreşte popularizarea şi perpetuarea unor activităţi tradiţionale româneşti.

Turismul în spaţiul rural este o formă de turism ce foloseşte ca structuri de primire turistică gospodăriile şi fermele agroturistice. În cele mai multe cazuri, cererea turistică pentru aceste destinaţii este influenţată de formele de agrement şi animaţie oferite de zona gazdă. Cu cât sunt mai inedite şi mai originale, cu atât mai mult le sporeşte gradul de atractivitate. Orice activitate oferită turiştilor care îşi păstrează doza de autenticitate va fi cu siguranţă mai apreciată decât una fabricată pentru pura lor distracţie. Dealtfel turiştii care preferă mediul rural ca destinaţie turistică doresc să se introducă realmente în "viaţa satului" şi, mai mult ca sigur, nu vor dori (şi nici nu vor aprecia) sărbătorirea unor evenimente nespecifice ţinutului respectiv.

Maramureşul tot e de fapt o taină, acea oglindă fermecată capabilă a reda însuşirile de bază ale neamului: dârzenia, neîngâmfarea, toleranţa, puterea de a ierta, ospitalitatea, buna cuviinţă de a le murmura în reci ape curgătoare, cucerite şi ele, zice-s-ar, de sfioasa nobleţe a imaginilor dăruite fluidităţii lor. Aici glia şi cerul, codrii şi râurile, satele şi schiturile par a glăsui cu putere (deopotrivă cu blândeţea gesturilor şi măsura graiului): „veniţi la noi, toţi cei copleşiţi de greşeli, iluzii pierdute, păreri de rău şi mustrări de conştiinţă şi - de nu va fi venirea voastră din interes şi cu făţărnicie - noi vă vom da odihnă, despovărare şi nădejde".

Maramureşul, vatră de cultură şi civilizaţie care şi-a dăltuit în lemn istoria, este locul unde tradiţiile, portul şi arta populară se păstrează ca nicăieri altundeva în România. Maramureşul este un imens muzeu în aer liber, iar viaţa de zi cu zi a satului maramureşan este o adevarată întoarcere în timp.

Zona Maramureşului este cea mai nordică regiune din România, la sud de graniţa ucraineană. Ţinutul administrativ modern este alcătuit din trei ţări şi două zone: Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Zona Codrului şi Zona Baia Mare - Baia Sprie. Ţara Maramureşului este cea mai mare, acoperind aproape jumătate din suprafaţa totală a ţinutului administrativ. La nord se află Ucraina, după graniţa naturală formată de râul Tisa. La est se află judeţul Suceava, la sud - sud-vest judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la sud Cluj.

Ţara Maramuresului este un colţ al Europei foarte puţin cunoscut. Sunt multe regiuni din lume care merită să fie vizitate şi foarte des noi, europenii, tindem să călătorim peste mări pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita oameni care încă duc o viaţă pe care probabil că bunicii noştri o cunoşteau. Se întâmplă rar să ne gândim că poate nu e nevoie să călătorim departe pentru a experimenta „călătoria în timp". Întreaga regiune a Maramureşului este un "muzeu deschis", cunoscută pentru stilul de viaţă neschimbat şi pentru satele şi bisericile din lemn bine păstrate. Deşi pare că e o zona bine cunoscută a României nu este foarte mult vizitată.

Maramureşul este o regiune care a păstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncă, de viaţă şi de sărbătoare. Obiecte din lemn decorate artistic însoţesc toate momentele importante ale vieţii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare între lumea celor vii şi a celor morţi. Cimitirul vesel de la Săpînţa, opera artistului popular Ioan Pătraş, reuneşte cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteşte cu dramatismul, acestea povestesc viaţa celui dispărut.

Bisericile de lemn - bijuterii de artă populară - se întâlnesc aproape în fiecare sat. Opt dintre acestea aparţin patrimoniului UNESCO, iar unele deţin recorduri absolute: cea mai înaltă construcţie din lemn - biserica mânăstirii Bârsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn - biserica de la Ieud 1364.

Poarta maramureşană veritabil "arc de triumf" rustic, era în trecut apanajul familiilor nobile. Conform tradiţiei poarta este bariera împotriva răului, elementul care delimitează universul sacru al casei şi gospodăriei. Elementele decorative nu au doar o funcţie estetică, ci sunt simboluri cu rădăcini puternice în cultura creştină şi precreştină. Coarda - spirala simbolizind aspiraţia spre înalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esenţial al vieţii, arborele vieţii - simbolizând viaţa veşnică, şarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar câteva dintre elmentele cel mai des întâlnite în sculptura porţilor maramureşene.

Meserile tradiţionale cum ar fi ţesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn şi sticlă se practică cu succes şi se transmit din tată în fiu.

Muzica maramureşană care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcă prin ritm şi vitalitate.

Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sărbători ca în alte zone. Sărbătorile sunt momente în care satul maramureşan "explodează" de muzică şi voie bună, şi ele nu sunt puţine de-a lungul anului: Sărbătorile de Iarnă, Paştele, Tânjaua, Stâna maramureşană, la care se adaugă nunţile şi botezurile. Aici, mai iute ca oriunde se-ncinge muzica şi jocul. În căteva clipe, toată sala este în picioare, iar perechile încep să se rotească, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceteraşi, aceşti violonoşti locali de excepţie, nelipsiţi de la orice petrecere.

Acest proiect îşi propune să promoveze atmosfera unică a satului maramureşan, oprindu-se cu precădere asupra zonei Moisei, atrăgând atenţia asupra faimoaselor locuri din Nordul Ţării Maramureşului, spaţiu în care se găseşte situată comuna Moisei, cu Monumentul istoric Mânăstirea Moisei.

Moisei, plai maramureşenesc cu oameni simpli, modeşti, dar cu o credinţă aparte în Dumnezeu, este tărâmul în care bătrânii vorbesc cu deschidere şi usurinţă despre fantasmele, probabil existente ale trecutului...tărâmul luptei dintre bine şi rău, dintre forţa divină şi cea demonică. Oameni mici cu suflet mare, oameni harnici muncitori pentru care ziua începe la 5 dimineaţa si se termină cândva în noapte când trudiţi îsi găsesc odihna în casele lor de lemn, primitoare.

Nu este un loc mai frumos în lume, care să îmbine plăcutul cu frumosul. E un loc în care poti să-ti reevaluezi propria-ţi viaţă, meditând la umbra molizilor bătrâni, sau lângă licăritul apelor curate de munte.

De la piscurile alpine cu contururi îndrăzneţe ce poartă urmele trecerii gheţarilor de altădată, la dealurile bogate în vegetaţie, la apele care murmură în întreg ţinutul şi la decorul fantastic al satului cuprins între dealurile măreţe şi munţi maiestoşi, totul etalează un magnific evantai de forme. Moisei este o vatră românească de tradiţie!

Demografie

Conform recensământului din 1910 populaţia comunei Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani şi 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnaţi 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 români, 2 germani, 2 unguri şi un ucrainean. Natalitatea în Moisei a cunoscut variaţii importante, urmând tendinţa naţională. În prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii şi numai 17 familii sunt fără copii. Au existat familii care au avut peste 10 copii, cum ar fi: Coman Gheorghe Ceapă a avut 10 fete şi 10 băieţi, Tomoiagă Nistor Oacălă, 14 copii, toţi în viaţă, Coman Ioan Birăiţa a avut 12 copii.

Situaţia statistică se prezintă astfel:

Populaţia: 9031 Suprafaţa: 11263 ha Suprafaţa intravilan: 3500 ha Suprafaţa extravilan: 7763 ha Nr. gospodării: 3200 Nr. locuinţe: 2838 Nr. grădiniţe: 4 Nr. şcoli: 4.

Obiectivul general al acestui proiect, stabilit prin planul de marketing, constă în Promovarea identităţii istorice, culturale, tradiţionale şi a resurselor naturale specifice spaţiului comunei Moisei, în scopul dezvoltării şi consolidării turismului în regiune şi creşterii atractivităţii acestei zone rurale ca destinaţie turistică.

În vederea atingerii obiectivului general, recomandările planului de marketing constau în următoarele obiective specifice:

  • valorificarea potenţialului turistic prin promovarea identităţii cultural religioasă - componentă a mediului antropic, în scopul creşterii gradului de atractivitate ca destinaţie turistică, a comunei Moisei;
  • promovarea pe plan naţional a produsului turistic „Mânăstirea Moisei - vatră de istorie, cultură şi spiritualitate a Tării Maramureşului", important loc de pelerinaj; mânăstirea se află în comuna Moisei - o localitate din inima mirificei Ţări a Maramureşului, regiune etno-culturală aflată în partea nordică a judeţului Maramureş; localitatea este situată într-o zonă depresionară de un rar pitoresc;
  • facilitarea accesului publicului la informaţia turistică şi stimularea interesului în vederea creşterii numărului de vizitatori ai regiunii;
  • stimularea parteneriatelor cu alte organizaţii publice şi private implicate în activităţi de promovare turistică;
  • implicarea factorilor de decizie locali în procesul de dezvoltare a pieţei locale de turism.
  • Prin obiectivele pe care şi le propune, acest proiect este în concordanţă cu obiectivul specific al Axei prioritare 5 a Programului Operaţional Regional 2007-2013, respectiv "Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor".

    Proiectul este un demers strategic în vederea consolidării turismului ca ramură economică la nivelul unei zone rurale din România - comuna Moisei. Acesta nu priveşte produsul turistic specific în accepţiunea clasică a termenului - ansamblu de bunuri materiale şi servicii reunite într-o formă specifică - pachet de servicii, oferit spre vânzare consumatorului final, turistul. Tot din definiţia clasică rezultă faptul că, produsul turistic include atât servicii materiale (cazare, masă, transport, etc.) cât şi elemente imateriale (informaţii şi cunoştinţe istorice, culturale, ambianţă, atmosferă, ospitalitate, etc.). El cuprinde toate serviciile de la plecare până la destinaţia de vacanţă şi apoi la locul de origine. Astfel, produsul turistic cuprinde următoarele:

    o factori naturali (aşezare geografică, climă, relief, resurse naturale de cură, chei, defilee, rezervaţii naturale, etc.);

    o factor generali ai existenţei umane (limba, cultura, arta, tradiţii, obiceiuri, monumente istorice şi de artă);

    o infrastructura generală (transporturi, şosele, autostrăzi, aeroporturi, gări, reţea comercială, telecomunicaţii, etc.);

    o structuri de primire turistică cu: structuri de bază (hoteluri, pensiuni, restaurante) şi structuri complementare (agrement-divertisment, transport pe cablu, etc.).

    Definiţia produsului turistic care include factorii mai sus menţionaţi nu poate fi apreciată drept completă, decât dacă cuprinde factorul uman, care are rol important în asigurarea calităţii produsului turistic, a prestaţiilor turistice.

    Respectând principiile dezvoltării durabile şi a egalităţii de şanse, misiunea Asociatia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului (APDT) "Maramureş" o reprezintă realizarea iniţiativelor în concordanţă cu valorile pe care le promovează: cunoaştere, înnoire ştiinţifică şi culturală, cooperare internaţională, turism şi dimensiune europeană.

    În acest context, considerând că societatea nu se poate dezvolta decât urmare unui rezultat direct al acţiunilor voluntare şi neîngrădite ale membrilor săi, APDT Maramureş şi-a propus crearea unui cadru durabil din punct de vedere al resurselor (financiare şi umane), privind dezvoltarea programelor şi a proiectelor referitoare la valorificarea resurselor naturale şi antropice ale ţării, prin promovarea valorilor româneşti şi a spiritualităţii creştine.

    Astfel, prin implementarea acestui proiect, APDT Maramureş îşi propune să promoveze resurse turistice, componente ale mediului natural şi antropic din comuna Moisei, care, prin calităţile şi specificul lor, sunt recunoscute şi valorificate prin turism.

    Localitatea Moisei este amplasată în Depresiunea Maramureşului, culoarul Vişeului, la poalele Munţilor Rodnei, ale masivului Pietrosu, la sud şi ale Munţilor Maramureşului, la nord. Moiseiul este aşezat în lunca râului Vişeu. Tot aici se varsă Izvorul lui Dragoş şi Izvorul Negru în râul Vişeu. Comuna Moisei este situată în partea de sud-est a judeţului Maramureş, la 140 de km faţă de Baia Mare, la 75 de km faţă de Sighetu Marmaţiei, la 5 km de Borşa şi la 7 km de oraşulVişeul de Sus. Este traversată de două artere principale, DN17 şi DN18.

    Esenţa Moiseiului dăinuie în generozitate, căldură şi solidaritate. Aici mulţi tineri cred că bucata lor de lume este unică şi de neînlocuit, chiar dacă mulţi aleg să lucreze în străinătate pentru câţiva ani sau pentru mai mult. Celebrarea vieţii, nunţile şi botezurile, sunt ocazii vesele. Se mănâncă şi se bea bine, iar muzica, interpretată de un grup local, este un motiv pentru a dansa mult şi bine - toată noaptea, în cazul unei nunţi. Casele din lemn sunt solide, de dimensiuni nobile, normale şi sunt o dovadă vie a ştiinţei milenare a prelucrării lemnului. Porţile - care încă se mai fac - ilustrează măiestria artizanilor şi relaţia intimă pe care o au aceştia cu materialul. Interioarele caselor aproape că explodează de culoare, miros atrăgător şi obiecete mici care conţin povestea creativităţii femeilor, a ţesutului lor, a talentului lor în a conserva mâncarea pentru iarna lungă. Şi ca şi cum ar mulţumi cerului că au fost destul de norocoşi să se nască pe aşa nişte văi, moroşenii şi-au construit biserici - numai din lemn.

    Dintre toate resursele satului, iese în evidenţă unul dintre valoroasele monumente bisericeşti şi de artă religioasă ale ţării, monumentul istoric Mânăstirea Moisei, aşezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de brazi. Mânăstirea Moisei constituie locul privilegiat al căutătorilor de linişte sufletească şi al iubitorilor de frumos.

    Din totdeauna mânăstirile ortodoxe au fost focare de spiritualitate şi cultură. În această tradiţie se înscrie şi Mânăstirea Moisei. Aici întâlnim încă din secolul al XVII-lea o puternică şcoală de iconari. Revigorarea şi păstrarea acestei şcoli se datorează preacuviosului părinte stareţ Teofil Pop. Teofil Pop şi profesorul de religie Emilian Moldovan din localitate, au dorit să reînvie această artă sacră, atât în sufletele copiilor, cât şi în Grădina Maicii Domnului de la Mânăstirea Moisei. Prin aceaste şcoli de pictură, biserica şi şcoala şi-au dat mâna, deoarece au simţit nevoia de a-l dezvălui pe Hristos tinerei generaţii şi de a le insufla dragostea pentru frumos, respectul pentru valorile tradiţionale româneşti şi cultivarea virtuţilor creştine întru creşterea lor spirituală.

    Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în care s-a ridicat biserica de lemn, fiind târnosită mai târziu, în 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici şi închinată Mănăstirii Putna pentru aproape 200 de ani. Pictura din interior s-a făcut la 1699, iar cea de pe iconostas în 1792, fiind scrisă cu litere chirilice. Mănăstirea mai are patru icoane cu pictură pe lemn din secolul al XVIII-lea. Biserica cea mare a fost construită la 1911, din piatră. Împreună cu o casă cu 7 încăperi pentru călugări. Aici a fost unul din ultimele centre de rezistenţă al ortodoxiei maramureşene, Mănăstirea Moisei supravieţuind ca metoc al Mănăstirii Putna până spre anul 1900.

    În concluzie, se poate sublinia faptul că, produsul turistic promovat în acest proiect, " Mânăstirea Moisei - vatră de istorie, cultură şi spiritualitate a Ţării Maramureşului", oferă tradiţie şi cult, inspiraţie şi valoare, toate reprezentând surse de dezvoltare durabilă locală, regională şi naţională.

    Context

    Realizarea acestui proiect pentru care se solicită finanţarea de către APDT Maramureş se încadrează în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, planificare strategică ce identifică dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile.

    Obiectivul general al acestei strategii este acela de a contribui la accelerarea creşterii economice a arealelor regionale, cu prioritate a celor mai puţin dezvoltate, astfel încât, la sfârşitul perioadei de programare, raportul dintre cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată zonă, în termeni de dezvoltare infrastructurală şi a mediului de afaceri, să se diminueze.

    Obiectivele specifice ale strategiei includ îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate al regiunilor, creşterea competitivităţii acestora ca locaţii pentru afaceri, valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al fiecărei regiuni şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea la nivel naţional, obiective care se regăsesc şi în Strategia de Dezvoltare a regiunii din care face parte şi comuna Moisei.

    De asemenea, conform Strategiei de Dezvoltare a Turismului în judeţul Maramureş, acest judeţ are un potenţial turistic considerabil, datorită formelor variate de relief, condiţiilor naturale deosebite, peisajului pitoresc, bogăţiei de monumente cultural-arhitectonice. Însă, gradul de valorificare a acestui potenţial turistic este redus, deşi în această zonă se poate practica majoritatea formelor de turism. Una dintre priorităţile cheie ale judeţului este dezvoltarea afacerilor, asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale acestuia, creşterea contribuţiei resurselor naturale ale zonei la dezvoltarea economică şi socială, prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism. Punerea în aplicare a acestor deziderate strategice vor conduce la reducerea disparităţilor şi creşterii coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor judeţului Maramureş, şi, implicit, al locuitorilor comunei Moisei, parte integrantă a judeţului.

    Implementarea acestui proiect va contribui totodată şi la atingerea obiectivelor naţionale propuse prin Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007-2026, dat fiind potenţialul turistic al judeţului Maramureş. Obiectivele proiectului se regăsesc în obiectivele prioritare ale dezvoltării naţionale în domeniul turismului, privind: stimularea dezvoltării, consolidarea sporirii şi păstrării patrimoniului cultural, contribuţia la dezvoltarea şi conservarea resurselor materiale şi naturale din întreaga ţară, distribuirea beneficiilor turismului în toate regiunile ţării.

    Justificarea necesităţii implementării proiectului

    Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013, a identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinul financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice şi valorificarea patrimoniului natural istoric şi cultural, pentru includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.

    Turismul religios reprezintă un fenomen economico-social, puternic ancorat în viaţa societăţii din Maramureş. Proiectul „Moisei - vatră de istorie, cultură şi spiritualitate a Țării Maramureşului" intenţionează să stabilească, împreună cu actorii cheie implicaţi în industria turistică judeţeană şi prin extensie regională, direcţii strategice ce vor poziţiona turismul în judeţul Maramureş şi implicit în comuna Moisei, astfel încât să genereze valoare adăugată, un plus valoric inerent unei revitalizări economice, sociale, cultural-artistice şi turistice, prin construirea unui avantaj competitiv pe pieţe ţintă.

    Necesitatea implementării acestui proiect se fundamentează prin faptul că misiunea APDT Maramureş este să trezească în sufletele românilor sentimentele şi virtuţiile creştine, prin păstrarea contactului frecvent cu biserica. În acest sens, judeţul Maramureş, este un centru ecumenic de mare valoare, necesitatea promovării obiectelor de cult din judeţ devenind sprijin atât pentru dezvoltarea turismului religios al zonei cât şi pentru dezvoltarea turismului judeţean, regional şi naţional.

    De ce Moisei? Pentru că aici are loc comuniunea om - natură, muritor şi nemuritor, lupta dintre bine şi rău şi aspiraţia spre Dumnezeu. Locul acesta e rupt din rai, ce se află aici e unic în toată lumea, cu toate că istoria a fost nedreaptă cu această localitate cerându-i tribut de sânge, dar speranţa şi puterea credinţei în Dumnezeu i-a ajutat pe oamenii acestor locuri să meargă mai departe.

    Moisei, la prima vedere este un loc ca oricare altul, dar în realitate e un loc aparte, special, un amestec de trei lucruri: oameni cinstiţi, peisaje incredibile şi simpla civilizaţie a lemnului, iar pe deasupra există pur şi simplu o energie specială a locului pe care o simţi imediat, din momentul în care ai pus piciorul pe acest pământ. Natura, oamenii, casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au menţinut această legătură până în prezent.

    Comuna Moisei este locul în care oamenii, dar şi moştenirea culturală şi naturală te cheamă şi te conving că merită să fie vizitaţi. Toate lipsurile sunt acoperite de ceea ce aceşti oameni şi aceste locuri iţi oferă spiritual. Nu mai apuci să îţi faci nici un reproş când cei de acolo te adoptă ca fiind de-al lor, te întâmpină cu horincă, te culcă într-o cameră ce miroase a busuioc şi levanţică, îţi împodobesc calul ca să îţi facă plăcerea de a face o poză pe cal, stau cu tine lângă discul pe care sfârăie cartofii şi friptura să îţi impărtăşească din secretele lor culinare. Ospitalitatea este atât de mare încât turiştii sunt de-a dreptul acaparaţi şi atraşi în lumea acestor locuri, fără a avea ce regreta. Ajuns aici vezi cum muncesc aceşti moroşeni, cum se ajuta între ei, rămâi şocat când vezi bătrâne de 80 de ani‚ în opinci sus pe clăile de fân, râzând sau cântând ceva abia perceptibil.

    Acest proiect se adresează celor care, în timp ce se simt bine într-o vacanţă de neuitat, pot ajuta totodată o regiune aşa de specială să îşi menţină specificitatea şi caracterul. Pentru a asigura păstrarea Ţării Maramureşlui, este necesar ca ea să nu cadă în uitare. Trebuie ca tinerii să se stabilească, să muncească şi să trăiască alături de familiile lor acolo, fiind conştienţi în acelaşi timp de importanţa moştenirii lor. Turismul cultural poate fi o investiţie reciprocă, ce poate da roade pentru toţi. Bucuria turistului şi cea a gazdei sunt ambele experienţe adevărate. Implementarea proiectului, prin promovarea obiectivelor de mai sus vor genera valoare adăugată, prin creşterea potenţialului turistic al zonei.

    

    Noutăți