Dezvoltare durabilă și eficiență energetică







Vizitatori
webs counters
Biserici de lemn

Bisericile de lemn

Bisericile de lemn din Maramureş sânt exemple remarcabile de arhitectură ortodoxă foarte bine conservată cu influenţe ortodoxe şi gotice. Bisericele demonstrează un mare nivel de maturitate artistică şi meşteşugărească: sunt înguste, înalte, construite din buşteni având turnuri caracteristice cu unul sau douăacoperişuri din şindrilă. Pereţii bisericilor sânt în general construiţi din buşteni de stejar aşezaţi orizontal. Sânt expresii excepţionale ale moştenirii culturale ale acestei minunate arii muntoase din nordul României şi din acest motiv 8 din aceste biserici au fost incluse în Patrimoniul Mondial Al UNESCO în 1999. Bisericile din Maramureş, natura înconjurătoare, oamenii locurilor sânt conectaţi spiritual şi au păstrat această legătură unică până în ziua de astăzi.

Fiecare sat al Ţării Maramureşului are câte o biserică de lemn. Astfel, sunt 34 de biserici-muzeu, din lemn situate în satele aparţinătoare. Existenţa în împrejurimi a numeroase biserici de lemn şi nu numai, a mânăstirii cu un patrimoniu cultural inestimabil, fac din zonă un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă, istorie şi cultură.

Biserici de lemn din zona Valea Izei (Săliştea de Sus, Nistoreşti, Buleni, Cuhea,Ieud Deal- monument UNESCO, Ieud Şes,Botiza,Botiza veche, Poienile Izei - monument UNESCO, Şieu,Rozavlea,Strâmtura,Slătioara, Glod,Văleni, Bârsana- monument UNESCO, Năneşti, Onceşti, Valea Stejarului), Vale Vişeului (Borşa din Jos),Valea Cosăului (Budeşti Susani,Budeşti Josani- monument UNESCO, Sârbi Susani,Sârbi Josani, Călineşti Căeni, Călineşti Susani, Corneşti Fereşti), Valea Marei (Deseşti - monument UNESCO, Breb, Hoteni,Hărniceşti,Sat Şugătag).

Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei , a fost construită în 1672. În jurul ei a funcţionat o mănăstire de călugări cu un rol important pentru românii maramureşeni după distrugerea centrului religios de la Mănăstirea Peri în anii 1660. Pelerinajele cu ocazia sărbătorii Sfânta Maria Mare la această mănăstire sunt documentate din 1873. Acestea au contribuit atât la renumele locului în secolul 19 şi 20 cât şi la salvarea bisericii de lemn în perioade de inactivitate. Lângă mica biserică de lemn a fost construită în 1911 o nouăbiserică de zid.

Biserica de zid din centrul comunei este construită între anii 1840-1848, pe locul celei vechi din lemn din secolul al XIV-lea, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. În anul 1912 i s-a adăugat tinda cu turnul-clopotniţă sub păstorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). În anul 1964, a fost zugrăvită în interior şi exterior prin grija Preotului Mihai Oprişan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-a vopsit acoperişul de tablă, s-a completat pictura de pe bolţi, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiţionat iconostasul şi a fost târnosită de Prea Sfinţia Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartămaramureşeană la intrarea în biserică, sculptată în lemn de stejar masiv, de Gheorghe Popilean și de dulgherul Vasile Tomoiaga.

Monumentul eroilor din Moisei este ridicat în memoria eroilor moiseeni căzuţi în cele două războaie mondiale.

Monumentul martirilor din Moisei

Monument ridicat de Vida Gheza, în memoria martirilor din Moisei ucisi de trupele horthyste în retragere. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatra (2 chipuri omeneşti şi 10 măşti tradiţionale maramureşene). La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români şi 3 evrei în douăcase de lemn de la ieşirea din comuna Moisei către Borşa, pe motivul că ar fi fost partizani şi că ar fi obstrucţionat retragerea. Românii şi cei 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor. Victimele maghiarilor horthyşti faceau parte din detaşamentele de muncă forţată din Munţii Carpaţi. Dintre cei identificaţi ulterior, 24 erau originari din judetul Mureş, 3 din judeţul Cluj şi 4 din judeţul Maramureş. Din cauza retragerii frontului, cadavrele au fost îngropate la două săptămâni dupăcomiterea masacrului, când localnicii evacuaţi au putut reveni la casele lor. Deasupra gropii comune a fost ridicată o troiţă de lemn, înlocuită după câţiva ani de un ansamblu din piatră.

Casa martirilor de la Moisei , este casa muzeu în care au fost ucişi de horthyşti, în 19 octombrie 1944, 29 de ţărani români din judeţele Mureş, Cluj, Maramureş fără nici o vină alta decât aceea că voiau să ajungă acasă la familiile lor. În muzeu se găsesc obiecte personale şi fotografiile martirilor. Inaugurată în anul 1983, ilustrează tristul episod desfăşurat la Moisei când, în octombrie 1944, în această casă horthyştii au asasinat 29 de patrioţi români. Acest trist episod întâmplat la Moisei este prezentat publicului vizitator prin intermediul documentelor, fotografiilor şi obiectelor personale ce au aparţinut celor ucişi.

Şcoala de iconari de la Mânăstirea Moisei

În Maramureş s-au dezvoltat adevărate şcoli de pictură cum este cea de la Mânăstirea Moisei din secolul al XVII-lea. Pe lângă acestea activau în zonă şi artişti anonimi. Meşterii de aici lucrează şi în ţinuturile vecine: Lăpuş, Năsăud, Valea Someşului. Tradiţia se continuă anual prin grija preacuviosul părinte stareţ Teofil Pop şi profesorul de religie Emilian Moldovan din localitate, care au dorit să reînvie aceastăartă sacră, atât în sufletele copiilor, cât şi în Grădina Maicii Domnului de la Mânăstirea Moisei. Prin aceaste şcoli de pictură, biserica şi şcoala şi-au dat mâna, deoarece au simţit nevoia de a-l dezvălui pe Hristos tinerei generaţii şi de a le insufla dragostea pentru frumos, respectul pentru valorile tradiţionale româneşti şi cultivarea virtuţilor creştine întru creşterea lor spiritual.



Noutăți